Agios Nikolaos

Posted: 23/06/2013 by Oana in Set sail 2013

Suntem in Agios Nikolaos, in Zakintos. Este un port mic si uitat de lume, cu doar cateva case si magazine, nimic special la prima vedere. Dupa o scurta baie la pesterile albastre si un pic de joaca prin valuri ne-am indreptat spre port. Am aruncat ancora si in mersul lin al barcii  catre mal, deja mi-am adus aminte de ce imi place atat de mult locul asta: o femeie plinuta si agitata, cu un zambet cat tot soarele Greciei a aparut pe mal, gesticuland zgomotos spre noi si chemandu-ne spre ea. „Hello Katarina” – am strigat eu, iar zambetul ei a inflorit si mai tare. Katarina si Dimitris sunt doi frati pe care ii am foarte bine in minte de acum doi ani. Oamenii astia cred ca nu dorm niciodata: muncesc si zambesc tot timpul. Detin o taverna, o statie de benzina, un mic magazin, cateva barci si niste masini de inchiriat. Pratic ei si familia lor muncesc 24/24. Sunt atat de primitori si de generosi, incat brusc am schimbat traseul si dintr-o zi programata pentru acest loc am decis sa stam trei zile. Katarina ne-a oferit imediat apa, cafe-frape din partea casei si posibilitatea de a folosi gratuit masina de spalat. Taverna ei este la nici 20 m de marina si de pe terasa, supraveghem catamaranul care ne astapta linistit la ancora. Ne-am asezat ieri la terasa Katarinei si a lui Dimitris pe la ora 3 pm si am parasit-o dupa ora 10 pm. Nu poti compara grecii din insule cu restul grecilor. Oamenii astia sunt incremeniti intr-un alt tip de viata, cu alt ritm si alta viziune. Ei vad lucrurile mai simplu si mai autentic si au o bucurie copilareasca in tot ce fac. Katarina ne-a urmarit protector si vigilent toata seara si ne-a intrebat permanent daca avem vreo problema sau ne poate ajuta cu ceva. A aranjat imediat sa avem curent, apa si masini pentru a doua zi.

Astazi ne-am plimbat putin pe insula, cu masinile inchiriate. Ne-am oprit intr-un sat minuscul, insirat pe marginea unui drum ingust si sinuos. Am oprit in curte unui turn vechi, parasit, cu clopotnita. Cat Radu si Dragos au explorat turnul un batran a aparut pe motoreta lui veche si zgomotoasa si a parcat langa masina noastra. L-am salutat impreuna cu Alexandra si ne-a intors acelasi zambet imens, ca al Katarinei. A dat sa plece si apoi s-a intors, a cautat in sacosa de plastic cu care venise si a scos doua smochine mari si proaspete.  Apoi i-a observat si pe cei doi exploratori si ne-a mai dat doua, sa aiba toata lumea. A plecat fara niciun cuvant si fara sa astepte nici o multumire.

Zau ca e frumos aici. Poate mai stam o zi 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s