Archive for the ‘Lefkas – Zakynthos’ Category

Zakynthos

Posted: 06/02/2013 by Radu in Lefkas - Zakynthos, Set sail 2011

Text de Claudia Spatarescu.

Ah,

Stiu ca am promis acum mult mult timp ca o sa-mi adun gandurile si sentimentele pe care le-am trait in Zakyntos pe o foaie si o sa le dau „drumul in Univers”, dar n-am facut-o. In schimb, un alt lucru frumos s-a intamplat. Pentru ca facusem o promisiune si aveam de gand sa o infaptuiesc la un moment dat, nu mi-am permis sa uit prea multe lucruri. Asadar m-am bucurat, in mod egoist, de gandurile, sentimentele si amintirile mele, oridecateori imi aminteam cu stres ca trebuie sa scriu bucata aia de hartie (evident, acea hartie se numeste astazi „doc”). 
Stiu ca am vrut sa scriu despre Zakyntos pentru a fost o insula cosmopolita si pentru ca aveam cu totii multe asteptari. Desigur, Navagio, celebra plaja cu vaporul naufragiat, unde apa are o culoare nemaivazuta (si unde colegii din barca alaturata si-au pierdut ancora :))) ) si mai ales privelistea de sus, care este rapitoare! Insa nu aceste locuri m-au incantat cel mai si cel mai mult, ci portul, micuta piateta aflata la 2 minute de locul unde barca noastra a stat cuminte timp de cateva zile. 
M-am plimbat mult singura in acest port si am facut fotografii pana cand mi-am dat seama ca pierd timpul, si ca tot ceea ce trebuie sa retin era acea senzatie de duminica pe care am simtit-o zile in sir. Ca un sat aflat in zi de sarbatoare. Evident, un sat plin de suflete pioase. De ce mi-a venit in minte acest lucru? Pentru ca, pe langa turistii agitati, curiosi si fermecati, in timpul zilei puteai observa localnicii, niste domni in varsta, cu palarii pe cap, care stateau impreuna si povesteau. Si pareau gatiti ca de duminica. Ba aveau chiar o biserica in preajma, unde am intrat plina de curioazitate si unde am descoperit o varianta mai nobila a bisericutelor ortodoxe din satucele romanesti.
Acum imi dau seama ca mai am in memorie si alte franturi din zilele petrecute acolo (nici nu mai stiu, au fost 2, 3, 4? ) insa nu mai au nicio importanta. Nu mai conteaza nici fragmentele dintr-un spectacol de circ, nici vecina de barca ce se uita urat la mine (Vlad spunea ca e moarta de gelozie, evident;) ), nici baia din toiul noptii, nici macar sandalele grecesti cumparate la un pret incredibil de mic si pe care le iubesc! Tot ce conteaza este sentimentul de liniste pura. 
Am avut impresia ca timpul statea in loc si, fara sa vreau, acum ma gandesc la Macondo, celebrul sat al lui Gabriel Garcia Marquez unde totul se repeta in bucla. Pare putin infricosator, insa in Zakyntos n-am simtit decat o senzatie de calm, nicidecum plictiseala. Poate pentru ca am stat prea putin, insa cred cu convingere ca genul acesta tihna nu duce niciodata la plictis, ci mai degraba la intelegere. E genul de liniste pe care o capeti dupa ani si ani de privit marea.

 

Imagine

Anunțuri

Day 12 – Ithaca

Posted: 22/06/2011 by Radu in Lefkas - Zakynthos, Set sail 2011

Text de Claudia Spatarescu.

Hai ca am aparut si eu, inseamna ca vacanta se apropie de sfarsit. Nu ca n-am vrut sa scriu pana acum, ba chiar pe masura ce priveam uimita si fara rasuflare cate o insula inverzita pe langa care treceam, sau cate o pestera de mii de ani, imi veneau in minte niste expresii super poetice si ma straduiam pentru cateva ore sa le retin pentru a le impartasi cu voi. Doar ca nu e timp de scris. Stiu, n-o sa ma credeti, dar aici se intampla multe lucruri: mai vine cate un delfin, mai construim cate o poveste (Vlad e maestrul initiator in aceasta arta) mai spalam niste vase cu apa de mare, mai bem o visinata geniala facuta de Cornel, mai sarim in apa de pe scara proaspat reparata si tot asa… nu e timpJ

Iar de 2 zile avem niste glume geniale legate de faptul ca suntem nedormiti si nemancati, vai de noi. Spre exemplu aseara, cand ne chinuiam sa dam gata un pepene de 10 kg, am fost indemnati sa luam ultima bucatica. Intrebati pe rand, rasputeam: “nu mai pot!”, de unde am tras concluzia ca suntem la capatul puterilor. De aceea, cum porneste motorul barcii, ne strecuram pe tacute si dormim de rupem. Sunetul constant al motorului plus leganatul dulce al barcii egal coma. Tot echipajul este off.

Iar de cateva zile vremea a devenit torida si apa dementiala. Se pare am ajuns in Ithaca si-l cautam pe Odiseu prin apa. E operatiune complexa, eu am stat de exemplu vreo 4 ore aseara, iar baietii (Radu, Bobita si Darian) au stationat chiar mai mult, tinandu-se in ultima faza de parama neagra si servind la barul Parama Nera cate un vinisor. Goluletul nostru (e al nostru, am stabilit) este la poalele unui munte inverzit unde se mai aud niste glasuri de capre pe care nu le vede nimeni. Aseara cautam luna, am gasit-o inconjurata de sute de stele, am facut carturi cu totii, eu am promis ca fac prima baie la 6 dimineata, iar cei care nu ma cunosc au crezut si de dimineata ne-am trezit nu in miros de cafea ci in miros de pescoi. Dada, nu va mirati, pe mare se poate orice.

Acum plecam – nu stiu unde – dar am aflat ca vom calatori doar o ora, deci trebuie sa ne ascundem in cabine foarte rapid ca suntem obositi cu totii.

Mai incolo va povestesc de ce am ramas eu impresionata de Zakynthos duminica.

Va imbratisez,

Claudia

Day 11 – Ithaca

Posted: 21/06/2011 by Radu in Lefkas - Zakynthos, Set sail 2011

La ora 12 am ridicat ancora si am parasit primitorul port din Zante. Calm plat, sau „dead calm”, vant zero, traseu de 35 mile. Acum o ora se pornise un vanticel timid de 7 noduri din travers. Am vrut sa-l prind si sa-l pun la treaba dar a disparut pana sa apucam noi sa ridicam randa. Mai avem o ora pana in Itaca si in continuare vant zero . Mergem constant cu 8 noduri la motor si abia astept sa arunc ancora si sa pot bea o bere. Dupa doua zile de stat in port, tuturor li s-a facut un dor nebun de mare.

Am plecat din Porto Vromi dupa amiaza si am navigat intr-o caldura naucitoare, trecand prin dreptul tuturor plajelor de fite din sudul insulei Zakynthos. Banane, biscuiti, parapante, pluteau pe apa si in aer, trase de puternice barci cu motor, spre deliciul turistilor. Ma uitam la ei si nu-mi venea sa cred ca odinioara ma bucuram si eu de mare in acelasi fel.
Am intrat in marina Zakynthos in jurul orei 18 cand vantul se oprise de tot, iar caldura atinsese paroxismul. Am avut noroc de un loc liber intr-o pozitie buna, la cheu. Imediat si-a facut aparitia un grec care mi-a cerut actele si 30 euro/ziua de stationare, oferindu-ne in schimb, apa, curent electric si internet wi-fi. Am profitat de curentul electric si am pornit aerul conditionat in toate cabinele. Ei da, alta viata…
A doua zi am inchiriat doua masini si am pornit sa cutreieram insula Zakynthos. Prima oprire „Shipwrek – Navagio”, bineinteles. De data aceasta, de sus de pe munte, avionul lansat cu camera video atasata pe el, ne-a dat o imagine despre ce simte si vede un vultur care exploreaza inaltimile…breathtaking.
Am mers apoi in Laganas, de unde am fugit rapid speriati de hoardele de turisti salbatici ce venisera sa devoreze plajele.
Seara am dat un mega party pe barca noastra, asezonat cu mult cognac si bere. Pe la ora 23, cred ca erau circa 25 de persoane pe barca noastra, din toate cele 4 echipaje. Pe la ora 2, Bobita, echipat corespunzator si insotit de Darian si Alina, a plonjat in apa, in spatele digului ce strajuia marina. Muzica a rasunat pana in jurul orei 3, cand ne-am scurs pe scarile iahtului spre cabine.